In acest articol (partea a IV-a) din „Zborul Acrobatic”, voi incerca sa explic compunerea si executia unui program de acrobatie compus din 10 figuri de baza.

Articolul urmareste sa precizeze patru aspecte:
- descrierea figurii din punct de vedere criptografic, asa cum este trecuta in Catalogul Aeronautic al F.A.I.-ului.
- coeficientul „K” al figurii, coeficient care se inmulteste cu nota arbitrului (daca o figura principala are 2 sau 3 figuri secundare, atunci suma de la toate figurile se va inmulti cu nota arbitrului).
- corectitudinea executarii figurii de catre pilot, in linii generale. Este foarte greu de discutat toate aspectele din punct de vedere al tehnicii de pilotaj.

Va aduceti aminte, din articolele precedente, cand spuneam ca la inceputul zborului acrobatic in cadrul concursurilor internationale programele respective se compuneau din 20 la 24 figuri principale. Pe parcursul timpului pilotii s-au perfectionat, constructia avioanului (din punct de vedere aerodinamic) a ajuns la o celula aproape ideala si la o rezistenta formidabila. Celula avionului construit in zilele noastre suporta o sarcina de plus-minus 12 G. Puterea motorului a crescut considerabil, ramanand totusi la o greutate care sa nu afecteze pe cea totala a avionului. In general greutatea avioanelor de inalta acrobatie astazi este pana la 1.000 kg.

Din motive aratate mai sus, care au dus la performante nebanuite, pilotii au speculat aceste calitati si au inceput sa micsoreze numarul figurilor principale dintr-un program, ajungandu-se la 8-10 figuri. Acest numar mic de figuri adunau un punctaj general cat 20-24 de figuri care se executau, in trecut, intr-un program. Pilotul avand acum la dispozitie un avion performant a adaugat la fiecare figura principala din program, 2-3 figuri secundare. Iar aceasta perfectionare a programelor a dus in mod obligatoriu la perfectionarea tehnica a arbitrilor. Daca pana acum arbitrul avea timp, dupa executarea figurii de catre pilot (in acea pauza cand se zbura la orizontala, pentru a marca despartirea dintre doua figuri), acum lucrurile s-au schimbat sau, mai bine spus, s-au complicat. Exemplu:

Daca privim la „programul recunoscut” propus la Campionatul mondial din Franta (anul 2000), la figura 4 pe langa figura principala sunt adaugate inca 4 figuri secundare. Astfel acum arbitrul trebuie sa tina minte la sfarsitul executarii figurii si de felul cum s-au zburat cele patru figuri secundare. Nota pe care o va acorda trebuie sa fie pe intregul ansamblu al figurii, si aceasta intr-un timp extrem de scurt... pentru ca incepe executarea urmatoare, care si ea trebuie notata corect. In acelasi timp, arbitrul trebuie sa fie atent si la „incadrarea” programului in „careu”, cat si la „sensul” de executare al figurii. Eventualele greseli mari, trecute in timpul executarii figurii, arbitrul principal trebuie sa-i comunice ajutorului arbitru, pe scurt, motivul acordarii unei note foarte mici sau chiar notei zero; in acest timp programul se desfasoara in continuare si trebuie atent observat.

Cred ca am fost inteles de ce am spus ca arbitrul trebuie sa aiba o pregatire mult superioara. El trebuie sa fi executat, in activitatea sa, inalta acrobatie pentru a putea aprecia calitatea executarii programului. Eu, la experienta pe care o am, in zborul de inalta acrobatie, ma cam indoiesc ca un arbitru in timpul foarte scurt pe care-l are la dispozitie sa poata evalua corect toate figurile secundare care sunt brodate pe figura principala. Natura figurilor respective „in general” ascunde unele greseli pe care pilotul le comite la figurile secundare.

Din cele aratate mai sus, asupra evaluarii figurilor din partea arbitrilor, Juriului International ii revine o mare raspundere in alegerea acestor arbitri. De obicei Aerocluburile Nationale ale tarilor respective trimit catre F.A.I. - CIVA propuneri de arbitri internationali. Aceste propuneri trebuiesc analizate in modul cel mai sever, pentru a fi aprobati numai acei arbitri care corespund in totalitate cerintelor foarte pretentioase. La ora actuala Aeroclubul Romaniei are trimisa la CIVA o lista cu arbitri de acum 15 ani; unii dintre acestia nici nu mai sunt in viata, altiii s-au „degradat” din lipsa de activitate... (dar am mai amintit aceste aspecte). Nu trebuie uitat ca la unele programe se cunoaste dinainte numele pilotului care executa zborul... deci apare subiectivismul in notare al albitrului, fata de pilotul compatriot lui.

Pentru a discuta toate acestea am luat ca exemplu acel „program recunoscut” care s-a propus la Campionatul de inalta acrobatie aeriana, din Franta, anul 2000, orasul TOULOUSE, aerodromul MURET, si la care am participat ca invitat. (Nu am putut sa participam cu Lotul National de piloti acrobati din cauza lipsei de antrenament si a lipsei de fonduri.)

Am fost primit cu multa bucurie si prietenie de catre presedintele CIVA – Dl. MICHAEL HEUER (SUA), veche cunostinta (de la concursurile precedente). Prin intermediul D.lui vicepresedinte CIVA, JIRI KOBRLE, am fost pus la curent cu toate schimbarile din regulament, schimbari pe care noi nu le cunosteam din cauza lipsei de prezenta la conferintele anuale ale CIVA.

Cu mine a fost si pilotul instructor STEFANESCU DAN, component al lotului national de piloti acrobati. De fapt el a fost sustinatorul financiar si realizatorul acestei deplasari, dornic si dumnealui sa afle si sa vada „pe viu” cum se desfasoara un campionat mondial de inainta acromatie aeriana. (A mai mers si o a treia persoana din cadrul Aeroclubului Romaniei, dar care nu avea nici o tangenta cu zborul acrobatic).

Sa revenim insa la programul pe care-l vom studia.

La intocmirea lui fiecare tara participanta are voie sa propuna cate o figura, urmand ca Juriul International sa o aprobe si sa adauge in 2-3 figuri ajutatoare pentru o ordine normala in zbor, in vederea mentinerii in „careu”. In acelasi timp, Juriul International poate respinge o figura care reprezinta pericol in timpul razboiului. Programul a fost propus de cele zece tari participante: Italia, Elvetia, Autria, Germania, Franta, SUA, Ucraina, Spania, Rusia... Daca privim programul propus observam urmatoarele:
- cele mai incarcate figuri sunt 2,4 si 9
- figurile cele mai greu de executat sunt 1 si 4
- pierderea mare de inaltime este la figura 7

Sa le luam si sa le analizam asa cum am spus la inceputul acestui articol, urmarind cele patru obiective: descriere, nr. de catalog, coeficient K si corectitudinea executarii. Pentru aceasta amintesc din nou TABLOUL DE FAMILII:
FAM.1.: linii si unghiuri
FAM.2.: cercuri si tonouri in cerc
FAM.3.: combinatii de linii
FAM.4.: NOT IN USE (Rezerva)
FAM.5.: ranversari
FAM.6.: pendul
FAM.7.: luping si opturi
FAM.8.: combinatii de linii-unghiuri si luping
FAM.9: tonouri si vrie.

Cum se cauta o figura in catalog?
Exemplu: Fig.5, din programul propus „recunoscut”. Aceasta figura este compusa dintr-o figura de baza principala care are in compunerea ei doua figuri secundare. Figura de baza principala este un „luping patrat” cu varful asezat pe un segment orizontal. Figurile secundare – prima un tonou complet din 4 bucati, executat in urcare la 45° iar a doua figura secundara este un tonou rapid pozitiv executat in coborare la 45°.

Figura 5 este notata astfel: 7,9,1 =15 K; 9,4,2,4 = 13 K; 9,9,9,9 = 13 K; TOTAL 41 K.

Figura principala notata cu 7, 9, 1, face parte din Familia / - lupinguri si unghiuri. Cautam desenul figurii in catalog si il gasim in Familia 7 la numarul 9 pe verticala si la nr. 1 pe orizontala, cu coeficientul K = 15 (VEZI FIG. A)

Prima figura secundara notata cu 9,2,4, face parte din Familia 9 - tonouri si vrie (tonouri din 4 bucati) si o gasim in Catalog pe verticala la nr. 2 dupa care urmarim pe orizontala la nr.4, fiind notata cu un coeficient K = 13 (VEZI FIG. B)

Cea de a doua fugira secundara notata cu 9,9,9,4 face parte tot din familia 9 - tonouri si vrie (tonou rapid pozitiv) si o gasim in Catalog la nr. 9 pe verticala si la nr.4 pe orizontala (tonou rapid in coborare), cu un coeficient K = 13 (VEZI FIG. C)

Totalul celor 3 K-uri este de 41, cifra care se inmulteste cu nota arbitrului.

In acest mod se cauta in Catalog punctajele pentru fiecare figura. Cateva exercitii de cautare a figurilor in Catalog va duce repede la o indemanare precisa pentru aflarea punctajelor necesare tuturor figurilor din program.

Dupa ce am reamintit familiile figurilor acrobatice si modul de cautare a figurilor si a punctajelor, sa incepem analiza figurilor din „programul recunoscut”:

FIGURA 1
Face parte din Familia „8” (combinatie de linii, unghiuri si luping), ca figura de baza. Se gaseste in Catalog la Nr. 8.1, cu un coeficient K=13 puncte. Pe aceasta figura de baza se adauga doua figuri secundare: un tonou negativ in urcare de 3/4, care face parte din Familia 9 (tonouri si vrie) si se gaseste in Catalog la nr. 9.10.6.3., cu un „K” de 19 puncte. A doua figura secundara este un tonou in coborare de 3/4, dintr-un tonou din 4 bucati care face parte tot din familia 9 si se gaseste in Catalog la nr. 9.4.5.3., cu un coeficient K de 8 puncte. Adunand cei trei coeficienti avem un total de 40 puncte pentru Fig.1 care se inmulteste cu nota arbitrului.

FIGURA 2
Ca figura de baza face parte din Familia 7 (lupinguri si opturi) si se gaseste in Catalog la nr. 7.2.1., cu un K de 6 puncte. Pe aceasta figura de baza se aduna 4 figuri secundare:

Prima – un tonou si jumatate la orizontala din bucati (trei bucati) si care se termina „pe spate”. Figura face parte din Familia ) (9.2. tonou din bucati) si se gaseste in Catalog la nr. 9.2.3.6, cu un K de 12 puncte.

A doua – o jumatate de tonou, pornit de pe spate, format di 4/8 si ramas pe fata. Aceasta figura face parte tot din Familia 9 (tonouri si vrie) si se gaseste in Catalog la nr. 9.8.3.2. (tonou din 8 bucati), avand un coeficient K de 7 puncte.

A treia – un tonou si jumatate rapid pozitiv la orizontala, pornit de pe spate si terminat pe fata; face parte din Familia 9 si se gaseste in Catalog la nr. 9.9.3.6, cu un coeficient K de 14 puncte.

A patra – un tonou complet executat la orizontala de pe fata din 4 bucati a cate 90° fiecare; face parte din Familia 9 si se gaseste in Catalog la nr. 9.4.3.4 (tonou din 4 bucati), cu un K de 11 puncte. Totalul coeficientilor pentru Figura 2 este de 50 puncte.

FIGURA 3
Figura de baza este cuprinsa in Familia 1 (linii si unghiuri) si este trecuta in Catalog la nr. 1.17.1, cu un coeficnet K de 14 puncte (Fig. D). Pe aceasta figura de baza sunt plantate doua figuri secundare. Prima – executarea pe verticala in urcare a 3/4 dintr-un tonou din 4 bucati. Figura face parte din Familia 9 (9.4, tonou din 4 bucati) si se gaseste in Catalog la nr. 9.4.1.3., cu un coeficient K de 12 puncte (Fig. B).

A doua figura secundara este un tonou rapid pozitiv in coborare la 45° si face parte din Familia 9.9 (tonou rapid pozitiv), se gaseste in Catalog la nr. 9.9.4.4, cu un corficiemt K de 11 puncte (Fig. C).
Total coeficienti pentru figura 3 = 37 puncte.

FIGURA 4
Figura de baza face parte din Familia 8 (linii, unghiuri si lupinguri) si este trecuta in Catalog la nr. 8.33.3, figura care se executa in totalitate cu sarcina negativa si cu un coeficient K=16 pct. Pe aceasta figura de baza sunt plantate 4 figuri secundare:

Intaia: de pe spate impins pe verticala si la jumatatea segmentului executa o jumatate tonou rapid pozitiv. Figura face parte din Familia 9 si se gaseste in Catalog la nr. 9.9.6.2. (jumatate de tonou pozitiv in urcare de pe spate), avand un coficient K=17 puncte (VEZI FIG. C).

A doua: in timpul executarii lupingului invers (cu sarciina negativa, in partea de sus a buclei se executa cea de a doua figura secundara – un tonou din 8 bucati care se termina pe fata cu „botul”in jos si se continua lupingul invers. Figura face parte din Familia 9.8 (tonou din 8 bucati) si este trecuta in Catalog la nr. 9.8.3.4, cu un coeficient K=15 puncte (Vezi FIG.E)

A treia: la orizontala de pe spate se executa un tonou din doua bucati. Figuran face parte din Familia 9.2 (tonou la orizontala din 2 bucati); este trecuta in catalog la nr. 9.2.3.4 cu un K=9 puncte.

A patra: din zbor la orizontala, pe spate, se executa un tonou intreg si se ramane pe spate. Face parte din Familia 9.1 (un tonou la orizontala) si este trecuta in Catalog la nr. 9.1.3.4, cu K=8 puncte (VEZI FIG.F).

In total figura 4 a adunat o suma de 65 puncte care se va inmulti cu nota arbitrului. Este cea mai bogata figura din program, dar si foarte greu de executat.

FIGURA 5
A fost discutata la capitolul „Cum se cauta o figura in catalog”.

FIGURA 6
Este un cerc de 4 tonouri executate cu rasucirea in exterior. Cercul de tonouri este pornit de la zborul orizontal pe fata si se termina la orizontala tot pe fata. Figura face parte din Familia „2” si este trecuta in Catalog la nr. 2.10.3, cu un coeficient K=22 puncte. Este figura cea mai slab cautata in program dar nu este chiar asa de usor de executat.

FIGURA 7
Figura de baza face parte din Familia 6 (pendul) si este trecuta in Catalog la nr. 6.1.1, cu un coeficient K=15 puncte. Pe aceasta figura de baza au fost adaugate doua figuri secundare:

Prima: face parte din Familia 9 si este un tonou complet in urcare pe verticala; se gaseste in Catalog la nr. 9.1.1.4, cu un coeficient K=12 puncte. Dupa executarea pendulului „pe cabina” in coborare pe verticala se executa a doua figura secundara, care face parte tot din Familia 9 – o jumatate de tonou negativ rapid; se gaseste in Catalog la nr. 9.10.5.2., cu un coeficient K=13 puncte.

In programul „recunoscut”, despre care purtam toata discutia, este trecut din greseala la totalizarea coeficientilor pentru Fig. 7 „tonoul rapid” in locul „tonoului normal”, ca ordine de executie.

FIGURA 8
Ca figura de baza face parte din Familia 5 (renversari) si se gaseste in Catalog la nr. 5.1.1, cu un K=17 puncte. Ranversarea are doua figuri secundare:

Prima: un tonou din 4 bucati executat pe verticala in urcare; face parte din Familia 9 si se gaseste in Catalog la nr. 9.4.1.4., cu un K de 15 puncte.

A doua: face parte tot din Familia 9 – un tonou de 3/4 executat pe verticala in coborare cu schimbare de sens. Incepe pe axa X si se termina la 90° pe axa Y. Figura este trecuta in catalog la nr.9.1.5.3. si are un coeficient K=6 puncte (VEZI FIG.E).

Figurile 9 si 10 le las pt. Dvs. sa le aflati punctajul in baza unui Catalog CIVA (in care se vor gasi toate elementele necesare stabilirii). Identificarea figurilor in Catalog ca va ajuta nu numai sa puteti citi un program de acrobatie, dar si sa intocmiti un astfel de program. Exercitiile de intocmire a programelor conduc la o analiza a fiecarei figuri, din punct de vedere al tehnicii de pilotaj si din punct de vedere al ordinei de asezare a figurei respective dintr-un program. Veti putea afla cu precizie unde trebuiesc asezate figurile in „careu” (la margine, la centru sau unde trebuie asezata o figura pentru schimbare de sens). Exercitiile va dau posibilitatea de a gasi, la nevoie, un punct sau doua in plus sau in minus pentru a va incadra la totalul general al programului cerut de organizatori, in special pentru programul „liber”. Depasirea cu un singur punct fata de suma ceruta de organizatori atrage dupa sine respingerea programului si astfel refacerea acestuia.

Toate acestea se pot face numai avand o dorinta mare pentru insusirea zborului acrobatic.

In legatura cu ultima parte din cadrul acestui articol serial „Zborul acrobatic”, si anume corectitudinea executarii figurilor acrobatice, aceasta va fi tratata in partea a V-a (si ultima), intr-un nr. viitor al revistei ORIZONT AVIATIC.

Bucuresti, iulie 2003
Antrenor emerit,
Av. CONSTANTIN MANOLACHE