16 ATERIZARI FORTATE

Cati dintre pilotii aviatori, nu numai din Romania ci chiar de pe mapamond, se pot lauda in cariera lor de aviatori cu 16 aterizari fortate. Si aceasta cu atat mai mult cu cat pilotul in cauza este o femeie.

Ei bine! Posesoarea unui asemenea „palmares” este aviatoarea romanca AGACHE MIHES RUXANDRA sau dupa cum o numesc cunoscutii AGACHE SANDA.

In cei aproape 30 de ani de zbor, Sanda a avut parte de nu mai putin de 16 aterizari fortate. Dintre acestea, care de care mai cu suspans, cea mai grava situatie, Sanda considera a fi aceea din 5 iunie 1956, de pe aerodromul de la Geamana, de langa Pitesti.

Decoland spre nord, la bord cu seful tehnic al aerodromului pe panta de urcare, pe la 40-50 metri, chiar deasupra caselor, a ramas in panta neta de motor. In limita de inaltime si de viteza, singura solutie era aterizarea drept inainte. Dar inainte erau o multime de case. Spre dreapta a zarit insa o gradina la care, cu greu a reusit totusi sa ajunga, numai ca pamantul fiind moale, avionul a capotat rastarnundu-se peste cei doi ocupanti. In graba aterizarii, Sanda n-a inchis robinetul de combustibil si n-a taiat nici contactul, incat benzina se scurgea peste ei. Noroc ca aparatul n-a luat foc. Scosi de sub avion, in afara unor vanatai, n-au avut alte probleme.

Ca si cand n-ar fi patit nimic, a doua zi Sanda isi onora obligatiile de instructor, efectuand cu elevii zborurile acrobatice stabilite de programa scolii.

Alta aterizare fortata a survenit aproape de Pitesti, langa comuna Oarba. In vederea reviziei generale, Sanda transporta un avion de la Oradea la Bucuresti. Numai ca, dupa ce parcursese o considerabila distanta, survoland muntii Apuseni si Meridionali, un zgomot anormal a intrerupt torsul monoton al motorului. Actionand maneta de gaze, Sanda a constatat ca n-are nici-un efect, aceasta mergand in gol. Solutia ce se impunea era aterizarea si Sanda a facut-o intr-un lan cu porumb, gata de a ajunge cu avionul in albia raului Arges.

Vitregia vremii, i-a prilejuit si ea Sandei o aterizare fortata, aproape de Brasov.

La 29 aprilie 1963, cu un avion I.A.R. – 817, Sanda transporta de la Oradea la Bucuresti, doi medici specialisti in chirurgia plastica. Pe itinerariu a intalnit un vant puternic din fata, ceea ce a avut ca efect micsorarea vitezei de zbor (ca urmare a franarii) si respectiv, un mai rapid consum al benzinei. Se hotarase a ateriza la Brasov pentru a-si realimenta avionul numai ca, natura dezlantuindu-se, norii cumulo-nimbus incarcati cu grindina, furtuna si ploaie torentiala inconjurand-o, a obligat-o sa aterizeze aproape de comuna Vladeni. Franele avionului insa nu mai raspundeau la comenzi incat aparatul patina nebuneste spre casele din marginea satului. Si totusi s-a oprit, dar intr-un teren mocirlos din marginea unui lan cu grau.

Si sub ploaia torentiala, ajutata si de cei doi ilustri medici, Sanda n-a avut altceva de facut decat sa ancoreze cat mai bine avionul care era amenintat a fi rasturnat de furtuna.

In septembrie 1964, de la Zalau transportand o tanara ce se accidentase si era gipsata pana la gat, aproape de Simleul Silvaniei la Nusfalau, Sanda a contestat reducerea turajului motorului. Maneta de gaze se misca in gol deoarece o siguranta, sarita de la locul ei a provocat desfacerea comenzilor de actionare a motorului. Si de aceasta data, unica solutie era aterizarea fortata. Dar unde si cum, zona fiind impanzita de stalpi si cabluri de inalta tensiune. Si totusi a aterizat, pacienta si sora care o insotea, cu o masina a Salvarii, ajungand cu bine la Oradea, in timp ce Sanda a fost depanata de catre Comisia tehnica a aeroportului de la Oradea.

In vara anului 1969, in timp ce se afla intr-o misiune avio-chimica la Intreprinderea Agricola de Stat Ciocanesti, de la vest de Calarasi, motorul i-a facut iar o supriza, reducandu-si turajul. Terenul pe care a fost obligata a ateriza fiind afanat si foarte moale, putin a lipsit a nu capota.

Si nu o singura data, Sanda a fost obligata a infrunta si ceata - acest inamic al pilotilor.

AGACHE MIHES RUXANDRA (SANDA) s-a nascut la 25.12.1927, in comuna Viisoara, judetul Vaslui.

Dupa studiile liceale la Iasi si Galati, a venit la Bucuresti unde, in 1984, s-a inscris la Scoala de zbor cu motor de la Clinceni.

La 21 august 1948, Agache Ruxandra a iesit la simpla comanda si, dupa ce a obtinut si brevetul de pilot, a fost incadrata ca ajutor instructor de zbor in chiar scoala de la Clinceni.

Incepand din anul 1951, Sanda a fost numita instructor de zbor, calitate in care a instruit mai multe serii de elevi piloti. Unii dintre fostii elevi au ajuns piloti militari pe avioane supersonice, in functii importante si grade de comandori aviatori.

Din anul 1952, Sanda a trecut in Aviatia Civila, mai intai la Aviatia Utilitara unde a efectuat misiuni aviochimice si misiuni sanitare, transportand bolnavi, medicamente si personal medical.

Totodata Sanda a participat la mai multe mitinguri aeriene, executand zbor in formatie si acrobatie.

Cel mai important eveniment, Sanda il considera a fi participarea la Concursul republican de aviatie de la Strejnic, din septembrie 1956 cand, alaturi de alti reputati piloti, a urcat pe podium, obtinand locul III.

Probele concursului au fost deosebit de dificile: raid cu lestare de mesaje intr-o localitate mica a carei coordonate geografice erau consemnate intr-un plic inchis, impunand calcule de navigatie pe chiar parcursul zborului, precum si aterizarea la punct fix.

In toti acesti ani, Sanda a zburat 24 tipuri de avioane, totalizand 8.620 ore de zbor.

Pentru meritele sale, Agache Sanda a fost declarata de 20 de ori fruntasa, iar la 8 martie 1953, de „Ziua femeii”, a fost distinsa cu Medalia Muncii.

In decembrie 1977, Sanda a iesit la pensie.

Dar daca n-a mai zburat nu insemna ca Sanda a renuntat la aviatie. Ea continua sa fie o insufletita propagandista a acesteia, neexistand vreo manifestare aeronautica la care sa nu participe.

Incepand din anul 1999, in unanimitate, AGACHE SANDA a fost aleasa membru in Comitetul de conducere al Filialei ARPIA din Bucuresti.

Comandor (r) aviator
Iordache Constantin