 Zborul 
                se invata si nu se invata. Ca si pictura, muzica sau ori ce alte 
                activitati, daca nu ai chemare nu vei face nimic calitativ. Vei 
                zbura daca vei zbura, dar destul de mediocru.
Zborul 
                se invata si nu se invata. Ca si pictura, muzica sau ori ce alte 
                activitati, daca nu ai chemare nu vei face nimic calitativ. Vei 
                zbura daca vei zbura, dar destul de mediocru.
              Pentru 
                un zbor de calitate este nevoie de acel har numit talent. Este 
                nevoie de pasiune si de daruire, pentru ca zborul nu este o activitate 
                oarecare, doar o desprindere de pe Terra, ci o inaltare catre 
                Zei, o inaltare catre… infinit caci, la urma urmei, spatiul 
                este infinit.
              Si daca 
                n-ai chemare, nu vei putea fi un bun zburator.
              Dar de 
                chemare, de talent nu se bucura decat un numar finit de persoane, 
                iar ca sa mai fii si instructor de zbor, talentul trebuie sa fie 
                insotit si de acel dar pedagogic, pentru ca poti sa fii desavarsit 
                zburator fara a putea transmite si altora ceea ce stii.
              Cu asemenea 
                calitati, cu un asemenea talent a fost inzestrat si Pruia Aurel 
                care, in decursul a mai bine de 20 de ani de activitate in scolile 
                militare de ofiteri ale aviatiei, a reusit sa instruiasca si sa 
                promoveze ca zburatori 25 de promotii de elevi, atat pentru aviatia 
                militara cat si pentru aviatia civila.
              Pruia 
                Aurel s-a nascut la 29 august 1925, in comuna Risipiti, rebotezata 
                Unirea, din judetul Dolj.
              Dupa 
                absolvirea gimnaziului industrial din Plenita – Dolj in 
                anul 1942, a urmat cursurile de planorism ale scolii ARPA de la 
                Bucuresti – Cioplea pe care le-a promovat in anul 1943, 
                obtinand brevetele de zbor fara motor, categoriile A, B si C.
              In anul 
                1944, tot in cadrul ARPA, Pruia Aurel a urmat si cursurile Scolii 
                de zbor cu motor de la Alexandria, iar apoi si ale scolii de la 
                Clinceni, obtinind brevetul de pilot de turism.
              In anii 
                1947-1948, Pruia si-a satisfacut stagiul militar in cadrul Scolii 
                regimentare de pe langa Centrul de Instructie al Aviatiei de la 
                Tecuci, unde si-a continuat antrenamentul de zbor pe avioanele 
                Fleet F-10 G si I.A.R.-27.
               Optand 
                pe mai departe pentru aviatie, in anii 1948-1950, Pruia Aurel 
                a urmat cursurile Scolii militare de subofiteri de aviatie de 
                la Tecuci pe care, la 9 mai 1950, le-a promovat cu gradul de sergent 
                major aviator.
Optand 
                pe mai departe pentru aviatie, in anii 1948-1950, Pruia Aurel 
                a urmat cursurile Scolii militare de subofiteri de aviatie de 
                la Tecuci pe care, la 9 mai 1950, le-a promovat cu gradul de sergent 
                major aviator.
              Ca urmare 
                a pregatirii sale anterioare ca pilot aviator, inca din anul intai, 
                Pruia Aurel a facut trecerea pe avioanele Nardi si I.A.R.-80, 
                in octombrie 1949 fiind brevetat ca pilot de vanatoare.
              Incadrat 
                in Regimentul 7 Aviatie Vanatoare de la Brasov, la 30 decembrie 
                1950 a fost trecut in randul ofiterilor cu gradul de locotenent 
                aviator, iar la 9 mai 1951, a fost inaintat la gradul de locotenent 
                aviator, totodata fiind promovat comandant de patrula.
              La 15 
                februarie 1952, Pruia Aurel a fost numit comandant de escadrila 
                si trimis la Centrul de Instructie al Aviatiei, pentru a urma 
                Cursul de comandanti de escadrila.
              In cadrul 
                Regimentului 7 Aviatie Vanatoare, Pruia Aurel remarcandu-se atat 
                in pregatirea de lupta in zbor cat si ca instructor, la 30 septembrie 
                1952 a fost inaintat la gradul de locotenent major aviator.
              La 19 
                februarie 1953, Pruia Aurel a fost mutat la Scoala de Ofiteri 
                de Aviatie de la Tecuci in functia de loctiitor comandant de escadrila 
                elevi pentru ca, in acelasi an, la 25 decembrie, sa i se incredinteze 
                comanda uneia din escadrilele de elevi.
              Ca urmare 
                a rezultatelor obtinute inaintate de termen, Pruia a fost inaintat 
                la gradele urmatoare. Astfel, la 23 august 1954 a fost inaintat 
                la gradul de capitan aviator, la 4 februarie 1958 la gradul de 
                locotenent-comandor aviator, iar la 30 decembrie 1962 la gradul 
                de capitan-comandor aviator.
              La 7 
                februarie 1965, Pruia Aurel a fost promovat in functia de loctiitor 
                pentru zbor si invatamant al sefului scolii, pentru aviatia de 
                transport si utilitara, la Scoala Militara Superioara de Aviatie 
                "Aurel Vlaicu" de la Boboc-Buzau pentru ca, la 15 noiembrie 
                1971, sa fie numit Directorul Scolii Superioare de Aeronautica 
                Civila, de pe acelasi aerodrom.
               Intre 
                timp, la 30 decembrie 1968, Pruia Aurel a fost inaintat la gradul 
                de comandor aviator.
Intre 
                timp, la 30 decembrie 1968, Pruia Aurel a fost inaintat la gradul 
                de comandor aviator.
              In functiile 
                avute, pentru uzul intern al scolilor, a redactat "Cursul 
                de pregatire in zbor" pe avioanele clasice si " Metodica 
                predarii zborului" pentru cursurile de instructori pe avioanele 
                clasice.
              La 26 
                mai 1973, comandorul aviator Pruia Aurel a fost numit loctiitorul 
                pentru zbor al comandantului Aviatiei Utilitare din Bucuresti.
              In cadrul 
                Aviatiei Utilitare, Pruia Aurel a s-a preocupat de organizarea 
                si planificarea zborurilor utilitate pentru agricultura, viticultura, 
                aerofotogrametrie, misiuni sanitare ori alte misiuni ce implicau 
                urgente.
              Pruia 
                Aurel a zburat un numar de 31 tipuri de aeronave dintre care 7 
                tipuri de planoare si 24 tipuri de avioane, totalizand peste 6.000 
                ore de zbor.
              Pentru 
                meritele in indelungata sa activitate, atat in aviatia militara 
                cat si in aviatia civila, Pruia Aurel a fost distins cu mai multe 
                ordine si medalii.
              Intre 
                anii 1956-2002, activitatea lui Pruia Aurel a fost pe larg mediatizata 
                prin articolele publicate in mai multe numere a unor ziare si 
                reviste centrale si locale, intre care "Apararea Patriei", 
                "Soimii patriei", "Observatorul militar", 
                "Viata Buzaului" s.a., precum si in cartile "Intrarea 
                actorilor" autor Doru Davidovici (in anul 1977) si "Cer 
                si pamant" autor Ion Chereches (in anul 2002).
              Totodata, 
                comandorul Pruia Aurel a desfasurat si o larga activitate propagandistica, 
                intre altele fiind coautor al cartilor "Un secol de aeronautica 
                romana", publicata la editura Silvy din Bucuresti, in anul 
                1999 si "Aviatori- veterani de razboi", in curs de aparitie.
              Pensionat 
                la 31 martie 1979, Pruia Aurel s-a stabilit cu domiciliul in municipiul 
                Bucuresti.
              Din anul 
                1999, comandorul aviator Pruia Aurel indeplineste cu brio functia 
                de secretar al filialei ARIPA din Bucuresti, neprecupetind nici 
                un efort si dovedind nu numai pricepere ci si pasiune.
              Comandor 
                (r) aviator, Constantin Iordache