In
anul in care eu tocmai m-am nascut, aviatorul, inventatorul, vanatorul
din pampasul argentinean, proiectantul si constructorul de motoare
HELLMUTH HIRTH tocmai implinea 50 de ani si se afla in plina putere
de viata si creatie in patria sa germana, care, la randu-i se
situa intr-o nemaiintalnita expansiune economica, tehnica, politica
si militara.
S-a
nascut in controversata zodie a taurului, pe 24 aprilie 1886 la
Heilbronn - un frumos si vechi oras aflat la o „aruncatura
de bat” de Stuttgart (si la doua de Heidelberg), in partea
de sus a fascinantului tinut Württemberg.
Vadit
predestinat si precoce, la doar sase ani este deja un „Radfahrer”,
un „conducator de bicicleta”... mai simplu si romaneste
spus un „biticlist”, ceea ce, pe atunci, era o „treaba”!
La 12 ani insa era de-acum Autofahrer si poate inca un an (1899),
chiar daca pare ciudat, era automobilist instructor.
Lumea
si timpurile de-atunci erau altfel... puteai intr-o „buna
dimineata” si sa-ti spui „eu unul m-am saturat aici,
ma dus in America sa lucrez la Ford!...: si-ti puneai „trasta-n
bat” si te duceai in America si lucrai la Ford! Astfel pe
tanarul Hirth, ajuns la 18 ani, il gasim lucrand tocmai la laboratoarele
celebrului inventator Thomas Alva Edison, in America, aplecat
asupra problemelor de mecanica. Un timp. Pleaca apoi, viziteaza
„Indiile de Vest” si vaneaza prin pampasurile argentiniene,
inainte de a se intoarce in Germania unde, in 1909, la Darmstadt,
il secondeaza pe 
August
Euler in cercetarile si incercarile de zbor. Este momentul „asezarii”
sale pe drumul aeronauticii, drum si domeniu pe care nu le va
mai parasi ori „trada” niciodata.
De-acum
incepe avalansa: in 1910 construieste si experimenteaza un avion,
la Stuttgart. In ianuarie 1911, pe un frig de minus 12 grade ia
lectii de zbor la Wiener Neustadt, pe un aparat Etrich-Taube (dupa
doua „duble” zboara deja singur! In Mai 1911 castiga
premiul de 50.000 R.M. pentru primul zbor cu pasager pe distanta
München-Berlin. In 1912 castiga concursul de zbor pe distanta
Berlin-Viena... de fapt in acesti 2-3 ani castiga o multime de
concursuri/premii de zbor.
In august
1914 se inroleaza pilot militar voluntar dar pe frontul aerian
nu va ajunge decat in 1915, luptand ca pilot locotenent aflat
sub comanda capitanului aviator Oswald Boelke (cel supranumit
„arhitectul tacticii luptei aeriene”); pana la acel
moment tanarul Hirth va lucra, impreuna cu echipa de la Graf Zeppelin,
la construirea intaiului trimotor german.
Dupa
terminarea razboiului il gasim la Elektronmetall GmbH, ocupandu-se
de fabricarea pistoanelor pt. motoare si a unor filtre speciale
de aer si ulei. Si tot acum va incepe propria constructie de motoare
pentru avioane.
Viata
si activitatea acestui talentat om, si constructor este cu totul
incarcata si pilduitoare, uneori fascinata dar nu este loc si
moment a descrie, noi trebuind sa ajungem la motoarele HIRTH,
cele atat de cunoscute si utilizate in perioada interbelica (si
belica), motoare ce au echipat o multime de avioane germane. (In
nr. trecut am aratat despre echiparea avioanelor KLEMM cu motoare
HIRTH).
Vom spune
deci ca fiabilul si raspanditul motor de 4 cyl. in linie, inversat,
tipul HM 60R, de 60 C.P. a aparut in 1930, urmat de mai puternicul
tip de 80 C.P. Pe drumul astfel deschis, din Firma „Heinkel
Hirth Motoren GmbH” din Stuttgart si Berlin-Günau excelentele,
simplele si sigurele motoare ale lui Hellmuth Hirth vor cuceri
piata aeronautica germana si partial pe cea europeana.
Apoi,
apoi a venit razboiul si totul s-a dus naibii... Sa retinem insa
aceasta deosebita persoana si personalitate a aeronauticii mondiale,
cum si principalele sale creatii:
HM 60R /4 cyl. Linie, 60 C.P. - 1930); HM 150 (varianta de 170
C.P. si varianta de 215 cp, ambele 8 cyl in „V” –
1932); HM 500A (4 cyl. Linie, 105 cp – 1939); HM 501A (6
cyl. Linie, 160 cp – 1939); HM 504A (4 cyl. Linie, 105 cp
– 1939); HM 506A (6 cyl. Linie, 160 cp – 1939; HM
508 (8 cyl. „V”, versiunea 508C de 270 cp/ versiunea
508D de la 280 cp – 1936/37); HM 512A (12 cal. „V”,
400 cp – 1938); HM 515 (4 cyl. Linie, 65 cp – 1938).
De incheiere
putem adauga ca unele din aceste motoare au fost construite in
licenta de catre terti, altele au avut o asemanare „intamplatoare,
mare si ciudata” cu motoarele construite, imediat dupa razboi
de catre „oameni cu initiativa” (Ca sa dam exemple
din aeronautica, sa exemplificam prin tractoare: Republica Populara
Polona s-a repezit sa „proiecteze” si sa construiasca
tractorul „Lanz Buldog” (drept „Ursus”
autohton!) iar Republica Romana a procedat la fel cu tractorul
„Hanomag” (ce a devenit dacicul, neaosul si nationalul
„I.A.R. - 22 si 23); ambele experiente au resit, n-au durat
mult insa si s-a lasat cu „usturime de piele” (tot
national neaosa!).
Cornel
Marandiuc
