Informatii
generale
Cum
poti fi ajutat?
Primii
pasi spre o alimentatie normala
Informatii
generale
Notiunea „bulimie” provine din cuvantul
grecesc „bulimos” care inseamna ceva de
genul „foame de lup”. Articole referitoare
la aceasta afectiune se pot gasi chiar si in perioada
antica, insa doar incepand cu initierea termenului
„Bulimia nervosa” de catre G.Russel in
1979 se foloseste aceasta notiune iar simptomele ii
sunt stiintific descrise.
Cum
poti fi ajutat?
A recunoaste si accepta faptul ca ai o perturbare
a comportamentului alimentar constituie unul dintre
cei mai importanti pasi spre insanatosire. La fel
de important este sa incepi sa-ti schimbi acel comportament
alimentar in unul sanatos, normal. Multor oameni le
este frica sa inceapa a se alimenta normal deoarece
cred ca odata ce incep sa manance, nu se vor mai putea
opri.
Desigur nu este nici un motiv de a se ingrijora pentru
asa ceva.
Primii
pasi spre o alimentatie normala
Este important sa nu te ocupi doar de identificarea
cauzelor dereglarii obiceiurilor tale alimentare ci
sa si incercerci sa adoptezi un comportament alimentar
sanatos.
Informatii
generale
In
ultimii 20 ani cazurile de bulimie s-au inmultit.
Se poate da un procentaj de 2 pana la 4% de persoane
periclitate a deveni uâbulimie la categoria
de femei aflate la o varsta intre 18 si 35 ani. Aproximativ
95% din totalul persoanelor afectate sunt femei. Varsta
tipica la care apare aceasta boala e putin mai inaintata,
comparand cu anorexia nervosa. Evolutia bulimiei poate
incepe cu simptome similiare anorexiei.
Simptome
Caracteristica acestei boli consta in excese de mancare
asa numite „foame de lup” dupa, in majoritatea
cazurilor, afectatii isi provoaca perfect constienti
greata pentru a voma. In timpul acestor excese se
consuma de obicei acele alimente tabu care sunt grase
si dulci. Pana la 50.000 de calorii poate ajunge consumul
de alimente in timpul unui exces de mancare. Frecventa
unor astfel de cazuri de infulecare si apoi vomare
poate fi de la 1-2 pe saptamana, pana la 20 pe zi.
La fel de variabila este si durata mancarii abuzive.
De
regula se petrec aceste situatii intr-o totala intimitate
a persoanei afectate iar percepute sunt ori deloc
ori prea tarziu de catre partenrul de viata sau de
catre familie. Un profund sentiment de rusine si invinovatire
care apare dupa un astfel de exces este principalul
motiv pentru care se ascunde chiar si de cea mai buna
prietena. Pentru a putea mananca dupa pofta, se intampla
ca persoanele bulimice sa-si faca datorii sau chiar
sa fure din lipsa de bani. Dar vomarea poate fi provocata
si dupa o simpla masa in care nimic nu a depasit normalul.
Pe langa vomare se mai apeleaza si la alte metode
care ar putea frana consecintele unei mese copioase,
precum purgativele, medicamente pentru diminuare poftei
de mancare, posturi, medicamente care sa afecteze
activitatea glandei tiroidiene, etc.
Un alt criteriu tipic bulimiei este permamenta preocupare
a afectatiilor cu tot ceea ce are legatura cu mancarea,
caloriile, greutatea corporala, diete si fizic. Bulimicii
pot avea o greutate normala pe cat una subnormala
sau excedentara, insa de obicei idealul lor in greutate
este foarte scazut. Doua aspiratii principale ii caracterizeaza,
de a mananca oricat si orice si totusi de a ramane
slab sau de a slabi. Bulimia este solutia la care
se apeleaza pentru a le indeplini pe cele doua, folosind
o singura cale.
Substratul
Fiecare femeie(sau barbat) care sufera de bulimie
are un individual drum al suferintei astfel incat
nu pot generaliza cazurile intr-un singur model deoarece
nu ar corespunde realitatii.
Totusi sunt unele caracteristici in manifestarea bulimiei,
care se intalnesc la multi (nu la toti) dintre afectati:
bulimicii sunt adesea oameni foarte controlati. Intre
manifestarile tipice bulimiei, in general viata lor
este sub control si sunt chiar apreciati de cei din
jur pentru meritele lor. Femeile afectate nu au rareori
in trecutul lor o experienta sexuala negativa care
se le fi afectat psihicul.
Precum am mentionat deja, bulimia la inceput poate
lua forme asemanatoare anorexiei, sau poate urma perioadei
de anorexie, iar asta se poate intampla, datorita
clacarii nervoase, dupa perioade indelungate de infometare
si franare a poftei de mancare. De frica ca se vor
ingrasa si fiind constienti ca poftele lor de mancare
nu pot fi usor franate, chiar datorita faptelor anterioare,
apeleaza la unele metode precum vomarea.
In
aproape toate cazurile, viata sentimentala este puternic
afectata si dereglata, prin urmare persoanele dragi,
care cunosc problema, nu vor mai putea face diferenta
intre emotii si sentimente provocate de afectiunea
lor si cele care le stau in fire. Caracteristic femeilor
care sufera de bulimie, dar si in celelate cazuri
de perturbari ale comportamentului alimentar, este
respectul de sine foarte scazut sau chiar inexistent,
care de-a lungul anilor va fi tot mai puternic afectat.
Urmarile
Comportamentul bulimic nu este unul public, de regula
duce la o tot mai adanca insingurare. Dar totusi afectatii
se implica direct in problemele si evenimentele sociale
si se inatampla sa fie persoane apreciate de cei din
jur pentru bunele sfaturi pe care le dau. Insa in
ceea ce priveste lumea lor interioara, nu prea este
dezvaluita prietenilor sau familiei si se evita confruntarea
cu propriile probleme din viata. Faptul ca bulimicii
astfel incearca si insista sa-si rezolve singuri problemele
si traiesc cu gandul ca nimeni nu e in stare a-i intelege
duce la depresii care pot deveni cronice si astfel
la o mai puternica adancire in groapa bulimiei.
Aceste situatii pot conduce la dezvoltarea altor dependente
precum dependenta de droguri, tutun sau alcool sau
pot contribui la formarea unei perturbari psihice
precum Borderline.
Bulimia
poate conduce la inceperea si insitenta de a pastra
relatii dificile, greu de inteles si in care apar
usor dificultati si la fel poate distruge vechi relatii
sau prietenii care inainte erau placute.
Pe langa aceste consecinte psihice apar desigur si
cele fizice: anemie datorita vomarii, purgativele
administrate excesiv si alimentatia gresita duce la
o marire sau imflamare a gladelor salivare (care este
vizibil la exterior), datorita acidului gastric apar
probleme cu dintii (afectiuni grave ale coroanei dintiilor),
diaree si/sau constipatie (adesea una dupa alta),
ingrosarea pielii, bataturi sau coji pe podul palmei
datorita provocarii vomei (degetul sau mana in gat),
tulburari a circulatiei sanguine, s.a.
Inapoi
Cum
poti fi ajutat?
Cel mai dificil e sa-ti accepti situatia, fara a te
complace in ea: ai o problema, ai o tulburare a comportamentului
alimentar. Al doilea pas ar fi sa intanzi mana dupa
ajutor. Multi dintre noi considera ca problemele personale
trebuie rezolvate in intimitate fara a-i lasa pe ceilalti
sa se implice.
Persoanele care sufera de o perturbare alimentara
sunt independente si nu sunt obisnuite sa-si impartaseasca
gandurile si sentimentele celorlalti si in nici intr-un
caz unui psiholog. E posibil sa ne simtim jenati sau
de parca i-am deranja sau le-am indesa pe gat probleme
noastre celorlati (stiu din propria experienta). De
aceea mi te adresez direct si-ti spun ca: NU este
o rusine sa ai probleme! NU este o rusine sa ai o
perturbare a comportamentului alimentar! NU esti singur(a)!!!
Aceasta problema este mult prea mare pentru a o rezolva
singur, fara sa apelezi la persoanele de incredere
sau specializate in domeniu. Ajutorul exista si iti
va fi oferit, daca il ceri. Nu trebuie sa ramai vesnic
prizonier al acestei afectiuni. Nu este doar bine
sa apelezi la ajutor, ci este necesar.
In strainate exista mai multe forme de terapie, si
anume: terapie individuala, cea in familie si cea
in grup. Se administreaza si unele medicante in timpul
terapiei iar cei a caror situatie e critica vor fi
internati la spital.
In Romania inca nu m-am documentat indeajuns cum se
procedeaza in astfel de cazuri. Multi doctori de familie
probabil nu vor realiza gravitatea problemei tale.
In acest caz iti recomand sa te consulti cu alti doctori,
pana cand vei gasi unul care stie cum sa reactioneze
corect in cazul tulburariilor de comportament alimentar.
Sunt desigur si aici psihologi si presupun ca sunt
in stare sa trateze aceasta afectiune. Problema e
ca aici, contrar tarilor din occident, casa de sanatate
nu acopera costul tratamentului, prin urmare va trebui
sa bagi mana adanc in buzunar pentru a putea beneficia
de un tratament profesionist.
Repet din nou, nu sunt medic! Dar as dori ca aici
sa va puteti forma macar o imagine de ansamblu referitoare
la tulburarile alimentare.
Terapia
individuala
Astfel iti este posibil sa-ti cunosti mai bine terapeutul
si sa dobandesti o anumita incredere in el. In momentul
in care vei avea incredere in el, iti va fi mult mai
usor sa lasi frau liber sentimentelelor care atat
de mult timp le-ai tinut ascunse. Vei putea sa incepi
sa te concetrezi asupra cauzei perturbarii tale, care
e ea si cum poti sa o depasest. Vei incepe sa intelegi
de ce si cum perturbarea a devenit calea principala
de tratare a problemelor si vei incepe sa-ti doresti
sa gasesti o cale mai sanatoasa. Majoritatea sedintelor
vor trata centrul de greutate a perturbarii tale alimentare.
Unele persoane merg zilnic la terapeut, altii o data
la saptamana sau chiar mai rar. Cantitatea si periodicitatea
sedintelor tale o vei putea stabili dupa voia ta si
dupa acceptul psihologului tau.
Terapia
in grup
Aceasta poate fi de ajutor celor care vor sa-si revina,
care vor sa se detaseze de problemele lor cauzate
de aceasta afectiune si celor care vor sa auda experientele,
situatiile si parerile celorlalti membrii ai unui
grup. Vei fi pentru prima oara inconjurat(a) de persoane
care stiu exact prin ce treci si nu te vor judeca
deoarece judecandu-te, se judeca indirect pe ei. Probabil
ai considerat intr-un moment dat ca esti singur(a)
pe pamant care se confrunta cu asa ceva, iar acum
vei reliza ca nu e asa. Astfel de grupuri se intalnesc
de obicei o data pe saptamana pentru a discuta ceea
ce-i afecteaza: despre tulburare in sine, despre metode
si posibilitati de a schimba aceasta situatie si pana
la cele mai ascunse, posibilele sau improbabile cauze
care duc la o astfel de afectiune. Membrii unui grup
se sprijina reciproc si se ajuta in schimbarea comportamentului
alimentar sau in a gasi solutii optime problemelor
lor.
Aceste grupuri nu sunt conduse de cineva care lucreaza
sau se confrunta cu aceste cazuri ci exista o persoana
care se ocupa de coordonarea grupurilor si in stabilirea
intalniriilor si a ordinii in cadrul acesteia. Membrii
grupului se pot intalni oriunde si oricand acestia
bine-voiesc.
In cazul in care se vor aduna in de-ajuns membri in
forum, m-am gandit, sa organizez astfel de intalniri
(probabil pe judete) in care sa poata participa oricine
din forum. Dar pana acolo mai este drum lung.
Terapia
in familie
Aceasta forma a terapiei implica doar acele persoane
care sunt foarte apropiate afectatului. Acestia pot
fi parintii, fratii sau surorile, verisori sau verisoare,
bunici, parteneri si prieteni foarte apropiati, in
general persoane intre care exista o legatura afectiva
foarte stransa.
De obicei o perturbare a comportamentului alimentar
indica faptul ca in familie exista probleme precum:
cearta nejustificata sau care intervine des, problemele
cauzate de consumul de droguri sau alcool, molestari
fizice sau abuz sexual, lipsa de comunicare, probleme
financiare sau lipsa de afectiune. Toate acestea pot
fi discutate intr-o astfel de sedinta in care sa participe
si unii membrii ai familiei. Insa pentru a lua parte
la terapie, membrii familiei trebuie intai sa-si dea
consimtamantul, sa participe direct la discutii si
mai ales sa fie deschisi si pregatati in a lua unele
decizii care sa schimbe situatia actuala sau sa-si
recunoasca vina si contibutia la adoptarea afectatului
unui astfel de comportament alimentar.
Tratament
medical
Este important ca sanatatea ta sa fie supravegheata
de un medic care sa fie informat de situatia ta. Pot
aparea multe complicatii iar daca acestea nu sunt
tratate, pot fi fatale. Iti recomand sa fi deschis
si sa vorbesti cu medicul tau despre starea sanatatii
tale. Nu uita de secretul profesional care trebuie
respectat de acesta. Doar asa vei putea gasi calea
optima spre o insanatosire. La fel de important este,
precum am mai spus, ca medicul tau sa fie familiarizat
cu perturbarile alimenatre pentru a sti cum sa reactioneze.
Daca esti bulimic, ar fi indicat sa mergi regulat
la stomatolog pentru a fi constient de situatia dintiilor
tai.
Un nutritionist ar fi cel mai bine pregatit pentru
a te pune in tema cu mancarea „normala”.
Deoarece toate simturile sunt amortite, probabil nu
vei putea fi in stare sa decizi singur de inseamna
mancare normala si mananca normal. Acesta iti va putea
chiar intocmi un plan de alimentatie care te va ajuta
la inceput foarte mult.
In
unele cazuri medicamentele au fost de ajutor in procesul
de insanatosire. Antidrepresive precum Prozac, Paxil
si Zoloft (in cazul meu a fost Xanax) se administreaza
in cazurile in care persoanele afectate devin puternic
depresive. In plus pot ajuta in rarirea cazurilor
de infulecare si apoi vomare. Totusi nu trebuie vazute
medicamentele ca o cale unica de abordare. Ele dau
randament in paralel cu alte metode de tratament.
Daca greutatea ta este extrem redusa sau daca cazurile
de infulecare si apoi vomare sunt dese in cursul unei
zile, atunci internarea intr-un spital ar fi indicata
sau chiar necesara. Se poate ca terapia sa nu fie
suficienta iar persoana afectata sa aibe nevoie de
cineva care sa-i controleze alimentatia atunci iar
internarea este indicata. In unele tari exista clinici
speciale pentru aceste cazuri in care te poti interna,
insa in Romania cum aceasta problema este aproape
deloc dezbatuta, nu exista vreo astfel de clinica.
Inapoi
Primii
pasi spre o alimentatie normala
Este
important sa nu te ocupi doar de identificarea cauzelor
degeglarii obiceiurilor tale alimentare ci sa si incercerci
sa adoptezi un comportament alimentar sanatos. Multor
persoane le este frica sa manance normal deoarece
presupun ca se vor ingrasa sau odata ce au inceput
sa manance nu se vor mai putea opri. Insa aceasta
grija este total nejustificata. Este necesar de mult
timp pana a putea afirma ca ai un comportament alimentar
normal si mai ales este indicat ca acel proces sa
fie cat se poate de incet abordat pentru a evita posibilele
dezamagiri sau panicari care vor cauza pierderea a
tot ceea ce ai reusit sa obtii.
Daca ai un comportament bulimic sau mananci extrem
de mult fara a-ti provoca vomarea, incearca sa mananci
de 3 ori pe zi in cantitati normale plus 3 mese mici
intre cele principale. Aceste mese ar trebui sa fie
zilnic cam la aceasi ora. La inceput poate te va ajuta
un plan de alimentatie, conform caruia vei sti clar
ce sa mananci fara a-ti creea apoi puternice sentimente
de vinovatie sau nesatisfactie. Nu manca pe langa
acestea. Carbohidratii precum cereale, paste fainoase,
orez, paine, si desigur fructele si legumele ar trebui
sa constituie circa 50-60% din cantitatea totala zilnica
pe care o consumi. Grasimile (lipidele) sunt la fel
substante organice care ar trebui sa ocupe un procentaj
de 25% din totalul zilnic, pe cand proteinele precum
ouale, carnea rosie, lactatele si carnea de pasare
ar fi indicat sa nu depaseasca un total de 10-15%.
Daca iti vei permite sa mananci mai des si mai mult
s-ar putea sa te chinuie sentimente de vinovatie,
disperare sau de parca ai fi ratat ocazia de a te
insanatosi, iar acestea vor conduce la noi excese
de mancare si apoi la vomare. La inceput evita alimentele
care-ti fac mai mare pofta pe altele sau cele care
dupa ce le-ai mancat sa iti creeze sentimente precum
sus amintite. Cu timpul, incetul cu incetul vei putea
manca ce doresti stiind ca nu te mai afecteaza starea
de spirit. Dar atentie, plan de alimentatie nu inseamna
cura de slabire. Uita de acel numar care iti indica
greutatea deoarece acel simplu numar iti va controla
din nou viata.
Pune-ti imediat deoparte cantarul (sau metrul)! Aceste
metode de masurare te pot impiedica considerabil in
atingerea scopului tau. Gandeste-te in acelasi timp
la faptul ca nu esti un numar oarecare astfel incat
acea cifra indicata de cantar nu va schimba absolut
cu nimic calitatiile tale, si bazeaza-te pe faptul
ca esti o persoana adorabila care nu are nevoie de
o cifra care sa-i dirijeze viata. Incearca sa iti
gasiti un hobby sau o alta ocupatie care sa-ti acapareze
atentia dupa fiecare masa pentru a-ti fura gandurile
care iti inpanzesc in mod mintea. Daca te simti incomod
si te deranjeaza sentimentul de satietate, incearca
sa practici exercitii de respiratie.
Inceteaza cu numaratul caloriilor, lucru care-ti va
afecta alimentatia. Mai bine incercati sa te concentrezi
asupra altor lucruri, precum aflarea si invatarea
a ceea ce inseamna de fapt o alimentatie normala.
Observarea obiceiurilor alimentare ale celorlati poate
fi destul de ajutator. Uneori mai ajuta sa iti imaginezi
mancarea ca un medicament indispensabil. Chiar daca
nu-l vrei, esti constient ca e necesar pentru a te
insantosi si pentru a reveni la o viata normala. Sau
imagineaza-ti ca mancarea e pentru tine ceea ce e
combustibilul pentru un utilaj; fara acesta masina
nu va functiona niciodata.
Gadeste-te ca acea voce din subconstient minte –
trebuie sa mananci, orice ti-ar spune aceasta. Astfel
vei reusi sa dobandesti din nou controlul asupra vietii
tale. Multi oameni considera ca detin controlul atunci
cand nu mananca, insa adevarul e ca exista intr-adevar
un control dar nu tu il detii ci acea perturbare alimentara
care iti spune sa refuzi mancarea. Daca faci excesiv
sport, incearca incetul cu incetul sa reduci pana
atingi cote normale ale activitatii fizice.
La inceput ai putea incerca sa mananci „mecanic”,
adica sa-ti stabilesti la diferite ore ale zilei mese
in timpul carora sa mananci cate ceva chiar daca nu-ti
este foame, deoarece mecanismele corpului care indica
foamea si satietatea nu functioneaza inca. Cu timpul
insa desigur aceste sentimente vor reaparea iar tu
vei putea manca dupa sentiment. Gandeste intotdeauna
ca NU exista aliment care sa genereze ingrasarea atata
timp cat este consumat intr-o anumita masura.
Renunta la produsele dietetice. Cumpara alimente care
iti sunt gustoase si nu pe acelea care sti ca au un
continut redus de calorii. Alimentatia normala necesita
timp si incearca sa nu te pripesti si nici sa nu accelerezi
acest proces de insanatosire. La inceput va fi o adevarata
provocare care-ti va da bataie de cap, dar cu timpul
va ajunge sa faca parte din viata ta zilnica, precum
respiratia. Nu te vei mai irosi gandurile cu astfel
de probleme si te vei simti liber sa incepi tot felul
de activitati noi care iti vor imbucura viata.
Inapoi